Aniversări feroviare, partea 2

Fațada gării Oradea

Dragi prieteni feroviari,  astăzi vă vom prezenta o serie de aniversări feroviare de o importanță majoră în istoria căii ferate din România, a doua parte a aniversărilor după primul articol de acest fel. 

 1. Aniversări feroviare – Finalizarea tronsonului de cale ferată Adjud-Ghimeș (6 aprilie 1899)

 

Gara CFR GhimeșGara CFR Ghimeș, foto preluată de pe Turist prin Judetul Bacau

 

Linia CFR Adjud-Târgu Ocna-Ghimeș-Ciceu a fost construită între anii 1881 – 1899 de către “Direcţia Liniilor Adjud – Tg. Ocna şi Bârlad – Vaslui” în colaborare cu “Serviciul de Studii şi Construcţii” din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice.

Segmentul feroviar Adjud-Ghimeș are la bază proiectarea a doi mari ingineri români, Anghel Saligny și Elie Radu, fiind opera a acestora doi.Calea ferată traversează Carpații prin pasul Ghimeș-Palanca și la momentul inaugurării din 6 aprilie 1899 cât și astăzi după mai bine de un secol facilitează legătura între cele două mari provincii românești, Moldova și Transilvania.

ComăneștiGara CFR Comănești în 1903, http://imagoromaniae.ro/

 

2. Aniversări feroviare –  darea în folosință a căii ferate Timișoara-Arad (6 aprilie 1871)

 

Gara Timișoara-Iosefin în 1871Gara Timișoara-Iosefin în 1871, Munteanu Ioan, Banatul istoric. vol 2

Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la darea în folosință a căii ferate Timișoara-Arad. O linie foarte importantă în contextul în care aceasta face legătura între cele mai mari municipii  din vestul României.

Linia ferată Timișoara – Arad are o lungime de 57 de km fiind o linie simplă, electrificată.

Au existat 3 prime proiecte legate de construcția acestei rute: prima constând într-o cale ferată cu vagoane trase de cai, proiect ce datează din 1843. Al doilea reprezentând o cale ferată dar de data aceasta cu  tracțiune cu locomotive cu abur, proiect datând din 1848. Iar ultimul datând din 1864. Toate au eșuat sub o formă sau alta fie că a fost vorba de lipsa de susținere și reținere fiindcă transportul feroviar abia lua naștere (asta în cazul primul proiect din 1843) fie că anumite autorități s-au împotrivit.

gara AradGara CFR Arad, CFR- Istorie și cotidian, 2016

 

Totuși la mai bine de două decenii de la primul proiect, toate cele 3 planuri s-au concretizat. Contele Imre Miko, Ministru al Comunicațiilor la acea vreme a realizat un plan de construcție a mai multor linii, inclusiv a căii ferate Timișoara-Arad. La 1868 prin legea 38/1868 se aprobă construcția segmentului de cale ferată Timișoara – Arad și se dispune concesionarea către o societate particulară care urma să se ocupe de construcția ei.

Construcția propriu-zisă a început la 3 decembrie 1868. După 16 luni linia era inaugurată, la 6 aprilie 1871.

Primele trenuri erau compuse din locomotive cu 3 osii cuplate (categoria III, seria MAV-335) construite între anii 1869-1870 de o fabrică din Austria și doar vagoane de călători la început. Viteza comercială era între 15 și maxim 25 km/h.

În perioada comunistă linia a intrat în proiectul masiv de electrificare, astfel încât în septembrie 1975 linia Timișoara-Arad devenea ELECTRIFICATĂ.

3. Aniversări feroviare – darea în folosință a PRIMEI LINII FERATE ELECTRIFICATE de pe teritoriul actual al României (10 aprilie)

La 10 aprilie 1913 se dădea în folosință  PRIMA LINIE FERATĂ ELECTRIFICATĂ de pe teritoriul actual al României: calea ferată Arad-Ghioroc-Pâncota, cu linia secundară Ghioroc-Radna.

Această linie, considerăm noi, constituie un adevărat patrimoniu național atât prin prisma faptului că a fost prima linie electrificată cât și din punct de vedere geografic, zona fiind de un pitoresc aparte reprezentat de zona viticolă de la poalele Munților Zarandului, pe Valea Mureșului. Aceasta a fost singura de acest fel până în 1965 când a fost definitivată electrificarea tronsonului Predeal-Brașov.

Săgeata Verde după naționalizarea acesteia în 1948, poză preluată de pe https://sageataverde.ro/istoric/

 

Istoria liniei începe încă din 1896 atunci când ia naștere Societatea pe Acțiuni Transporturi Feroviare Arad-Podgoria (SATFAP). După 9 ani în care munca și dorința au fost coroborate de către locuitorii zonei alături de fondatorii SATFAP a început construcția liniei aceasta fiind dată în exploatare un an mai târziu.

Electrificarea liniei prinde viață în 1907 la inițiativa directorului general de atunci al SATFAP. Abia la 4 ani după propunerea directorului, în 1911 se începe electrificarea. Doi ani mai târziu procesul este finalizat, pe 10  APRILIE 1913 deschizându-se oficial linia.

Din păcate, în 1991 una din cele mai frumoase povești feroviare se încheie după ce se închide exploatarea pe segmentele  de cale Ghioroc – Pâncota și Ghioroc – Radna. Serviciile către Pâncota și Radna se efectuează cu autobuze. Astăzi regăsim tramvaie care fac trasee până la Ghioroc.

La final, stimați cititori avem un „știați că” foarte interesant care ne spune că în 1913, linia Arad-Podgoria devenea a opta cale ferată electrificată din lume și prima din Europa de Est!

Săgeata Verde la intrarea în depoul Ghioroc, flickr District EA

 

4. Aniversări feroviare –  inaugurarea primei gări CFR din Oradea (24 aprilie 1858)

 

gara Oradea Gara Oradea, 2016, CFR- Istorie și cotidian

 

În 2021 s-au împlinit 163 de ani dragi prieteni, stimați cititori de la inaugurarea primei gări CFR din Oradea. A fost construită de Societatea Căilor Ferate din jurul Tisei. Gara a fost reconstruită între anii 1901-1903 atunci când fațada cu numeroase elemente neoromanice a mai pierdut din detalii în urma modernizării.

Gara CFR din Oradea îmbină elemente ale neogoticului cu ale barocului târziu. Un lucru aparte al arhitecturii acesteia îl constituie “fizionomia” aflată spre oraș. Corpurile de legătură susțin la etajul 1 balcoanele neacoperite, această fațadă având diferite valențe. Din acest punct de vedere gara CFR din Oradea se aseamănă cu  gara Montparnasse, din păcate demolată astăzi.

Gara CFR Oradea rămâne un simbol al orașului de pe Crișul Repede. Poarta de intrare în unul din cele mai mari și importante orașe din vestul țării este monument istoric clasificat cu numărul BH-II-a-B-01033.

Fațada gării OradeaFațada gării CFR Oradea, 2016, CFR- Istorie și cotidian

 

5. Aniversări feroviare –  inaugurarea liniei Ineu – Teuz – Cermei (1 mai 1889)

 

 gara Ineu în anul 1913

Gara CFR Ineu în anul 1913, colecția Valentin Ivanescu

Construită de către Societatea Căilor Ferate Unite Arad – Cenad  aceasta a fost dată în exploatare la data de 1.05.1889. Linia dintre Ineu și Cermei are o lungime de 14 km și se desprinde din linia Sântana – Brad în staţia Ineu.

Linia se află în Câmpia Tisei, la poalele munților Codru Moma, grupă montană a Munților Apuseni. Se află la o altitudine relativ mică, variația între Ineu și Cermei fiind între 101 relativ 107 m deasupra mării.

 locomotiva cu abur 131.064 în Cermei - la data de 1.09.1956

Locomotiva cu abur 131.064 în Cermei – la data de 1.09.1956, colecția Valentin Ivanescu

 

6. Aniversări feroviare –  inaugurarea liniei ferate Oradea – Rontău (14 mai 1885)

 

În 2021 s-au împlinit 136 de ani de la inaugurarea liniei ferate Oradea – Rontău, parte a liniei CFR Oradea – Vașcău. Prin inaugurarea acestei linii s-a realizat de asemenea și racordarea Băilor Felix și Băilor 1 mai cu orașul de pe Crișul Repede.

Din păcate astăzi, linia este lăsată uitării și degradării deși varianta transportului feroviar între unul din cele mai importante orașe ale României, Oradea și între Băile Felix – importante băi termale la care vin oameni din întreaga țară ar fi cea mai bună alternativă. Ultimul tren aici a circulat în 2014.

gara Băile Felix

Gara Băile Felix, sursa necunoscută

 

7. Aniversări feroviare – inaugurarea gării CFR Băile Herculane (20 mai 1886)

 

Una din cele mai importante monumente arhitecturale și istorice de pe calea ferată din România dăinuie și astăzi pe Valea Cernei, în judeţul Caraş-Severin.

Gara din Băile Herculane este opera arhitectului A. Serres. Gara de la Herculane a fost concepută după castelul de vânătoare al împărătesei Maria Tereza, din apropierea Vienei. Gara de asemenea a avut la început altă destinație, chiar cea de casă de vânătoare a împăratului Franz Iosif al Austriei.

Construcția acesteia a început în anul 1878. Corpul central este reprezentat de stilul baroc vienez. Prezintă o cupolă de dimensiuni mari, decagonală și sprijinită în interior pe două coloane. La exterior, cupola este acoperită cu țiglă în mai multe culori, țigle care alcătuiesc figuri geometrice unice. Pe partea interioară cupola găzduiește reprezentări din mitologia romană, personajul cel mai important fiind de departe legendarul Hercules. De-a lungul peronului, se regăsesc coloane în stil roman. Acestea sunt îmbrăcate de plante care formează  o boltă de verdeață care oferă un aer aparte locului și călătorilor care merg pe acolo.

Gara Băile Herculane a primit de-a lungul istoriei și conducători de stat pe al ei peron. Printre aceștia Franz Iosif al Austriei, împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei și Carol I al României, lucru care a conferit din nou o notă de unicitate locului, pe lângă arhitectură. Gara CFR din Băile Herculane rămâne de departe una din cele mai frumoase din întreaga rețea CFR, cu o arhitectură unică ce se îmbină armonic cu peisajul din jur.

Gara Herculane Gara CFR Băile Herculane, mai 2021, CFR- Istorie și cotidian

 

8. Aniversări feroviare – punerea pietrei de temelie a Gării Centrale din Oradea (27 mai 1857)

 

În 2021 s-au împlinit 164 de ani de la punerea pietrei de temelie a Gării Centrale din Oradea. Evenimentul s-a desfășurat în prezența împăratului Franz Josef al Austriei și a soției sale Elisabeta de Wittelsbach. 62 de ani mai târziu, în gara Oradea Regele României Ferdinand I și regina Maria poposeau aici.
Gara Centrală din Oradea a fost finalizată la 1870 și cuprindea, la început, corpul central în care se află azi biroul de mișcare, sălile de așteptare, holul cu casele de eliberare a biletelor și restaurantul. Primul tren ajunge in gara la 4 aprilie 1858 de la Püspökladány.
Gara pe care o știm cu toții astăzi a căpătat înfățișarea în 1902.

 

gara Oradea Gara Centrală Oradea, mai 2021, Octavian Andrei Brezean

9. Aniversări feroviare – darea în exploatare a liniei Nădab – Salonta (27 mai 1924)

 

gara Salonta Gara CFR Salonta, județul Bihor, mai 2021, Octavian Andrei Brezean 

Aceasta a fost construită de Direcţia Construcţiilor de Căi Ferate din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. Linia însumează un total de 35 de kilometri și se află în zona Câmpiei de Vest.
Astăzi, aceasta face parte din linia CFR 310, Timișoara Nord-Arad-Sântana-Nădab-Ciumeghiu-Oradea.
Mai jos, o anexă a gării Salonta. Aceasta va fi demolată în curând în locul acesteia se va construi piciorul podului pietonal care va traversa liniile gării.
Anexă a gării CFR Salonta, mai 2021, Octavian Andrei Brezean
aniversări feroviare Locomotiva cu abur 764.050 în fața gării Salonta, Octavian Andrei Brezean
10. Aniversări feroviare – inaugurarea segmentului de cale ferată Târgoviște – Pucioasa (27 mai 1894)

Anul acesta s-au împlinit 127 de ani (1894-2021) de la inaugurarea segmentului de cale ferată Târgoviște – Pucioasa. La acea dată era al doilea segment dat în exploatare după prima parte inaugurată 10 ani mai devreme, Titu-Târgoviște.

 
Linia ferată Târgoviște-Pucioasa face parte din linia secundară 904 Titu-Târgoviște-Pietroșița. Aceasta se află într-o zonă de tranziție de la șesurile Câmpiei Române la zona dealurilor subcarpatice, pe cursul mijlociu al văii Ialomiței. Pucioasa este de asemenea recunoscută ca o zonă cu potențial turistic, fiind o stațiune balneo-climaterică de interes național și una recunoscută pentru apele sulfuroase.
Sursa foto: Podul peste Ialomiţa la Târgovişte deținător al fotografiei MNIR 

 

 

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Scroll to Top