Automotoare diesel din România – partea II
Automotoare Bombardier Talent VT clasa 643/644

Automotor VT643 cu IR Brașov – Cluj Napoca
Automotoarele Bombardier Talent VT clasa 643/644 au fost produse de către compania germană

Bombardier (anterior Waggonfabrik Talbot din
Aachen până la preluarea de către concernul Bombardier). Diferența majoră între cele 2 serii este transmisia, automotoarele clasa 644 fiind acționate diesel-electric și având viteza maximă de 120 km/h în timp ce automotoarele din clasa 643 sunt acționate diesel-mecanic și au viteza maximă de 100 km/h.
Automotoarele clasa 643 au fost produse între 1998 și 2003 într-un număr de 12 unități – toate achiziționate de către operatorul privat Transferoviar Călători pentru România iar cele din clasa 644 au fost fabricate între 1996 și 2008 în peste 800 de unități fiind foarte des întâlnite în țări din Europa. O parte dintre acestea au ajuns de asemenea în România. Denumirea “Talent” reprezintă un acronim în germană pentru TALbot LEichter Nahverkehrs-Triebwagen (traducere în engleză: Talbot light suburban self-propelled car).
În pur stil românesc acestea sunt utilizate și pe secții complet electrificate, unele cu timpi de parcurs peste medie. Acest fapt transformă drumul într-un adevărat coșmar pentru călători, mai ales în cazul automotoarelor clasa 643 unde scaunele sunt concepute pentru trasee suburbane de până într-o oră. Cel mai concludent exemplu este trenul IR deservit de
TFC cu Bombardier 643 între Brașov și Cluj cu o durata de aproape 8 ore !!!

Automotor VT 644 operat de Transferoviar Călători
Automotoarele Bobardier Talent au schimbat pozitiv serviciile pe ruta de aeroport, foarte circulată și care era deservită cu bătrânele automotoare DH2 însă nu au adus un plus din punct de vedere al mediului fiind o prezență constantă pe secții electrificate precum București – Brașov, București – Roșiori, Brașov- Cluj.
Automotoare diesel din România – partea II
Automotoarele Alstom Coradia Lint
Automotoarele Alstom Coradia Lint sunt produse de Alstom, din 1999. Există 3 serii produse de-a lungul timpului: VT11, VT12 și VT13.
Din 2023 acestea au apărut și în peisajul feroviar românesc, fiind achiziționate de către firma privată Transferoviar Călători.
Alstom Coradia Lint la plecarea din București
Firma clujeană a achiziționat în primă instanță 3 astfel de automotoare de la compania germană Abellio

care a dat faliment, materialul rulant fiind vândut către alți operatori. Ulterior, TFC a mai cumpărat încă 9 automotoare Alstom Coradia Lint de la compania olandeză Keolis

care a deservit cu ele pe ruta Zutphen – Oldenzaal.
Automotoarele Alstom Coradia Lint sunt o serie de automotoare diesel mecanice cu o capacitate totală de 252 de locuri (132 pe scaune +120 în picioare). Viteza maximă a acestora este de 120 km/h. Ele reprezintă un pas înainte pe secțiile pe care TFC opera înainte cu bătrânele automotoare olandeze DH2.
Culmea ironiei, compania TFC – cea care a achiziționat aceste automotoare ține sechestrate la sediul din Cluj 6 automotoare diesel Siemens Desiro ale companiei de stat. În același timp, compania de stat CFR Călători a închiriat o parte din automotoarele Alstom Coradia Lint de la TFC pentru a deservi anumite rute printre care și Cluj-Sighet unde de curând tocmai a fost interzisă circulația cu locomotivă+vagoane din cauza stării precare a infrastructurii de pe această secție.
Automotoare diesel din România – partea II
Automotoarele X4500
Automotoarele X4500 și variantele adiacente cunoscute și sub denumirea de Caravelle reprezintă primul material rulant second hand adus în România.

A operat pentru prima oară pentru defuncta Regiotrans – astăzi compania Regio Călători.
Acest tip de automotoare au fost produse de ANF

între 1963-1981 iar sursele indică faptul că denumirea de Caravelle provine de la avionul cu același nume, lansat cu câțiva ani înainte. Există patru serii de automotoare X dintre care două (4500 și 4300) circulă și în România. Printre primele rute pe care au operat aceste automotoare în 2005 au fost Brașov – Zărnești și Brașov – Întorsura Buzăului, după ce acestea au suferit mici modernizări și modificări la MARUB Brașov pentru a putea fi compatibile cu rețeaua CFR.
În 2026 acest tip de automotoare poate fi văzut pe liniile Brașov – Întorsura Buzăului, Luduș – Bistrița, Brașov – Brețcu dar și în zona de vest a țării Banat. Cea mai mare parte dintre ele au fost retrase, rămânand câteva pe liniile mai sus amintite care salvează în special traficul de navetă pe aceste trasee.
AMX ca tren R Bălăușeri – Blaj
Acest tip de automotoare au rămas prin excelență destinate transportului regional , fiind în mare parte folosite și în România pentru același scop.
Automotoarele VT2 E
Automotoarele diesel-electrice VT2 E au fost produse între 1987 – 1993 la Linke-Hofmann-Busch (o fabrică aflată inițial la înființare în Wroclaw – Polonia

) ulterior în Germania

parte a Alstom.
Aceste automotoare au fost construite pentru servicii de transport local în zona orașului Frankfurt.

Designul este asemănător cu cel al vagonului electric de metrou DT2/DT3 al Hamburg Hochbahn fabricat din 1962 tot de Linke-Hofmann-Busch. Sunt multe asemănări privind designul exterior și cu seria DB 627.0 produsă de asemenea tot de LHB din 1985, deci cu doi ani mai devreme față de automotoarele VT2 E.
Automotor LHB pe o linie din vestul țării
Au fost scoase la vânzare începând cu 2022 iar din 2023 au fost o parte achiziționate de către operatorul privat Regio Călători care le utilizează cu precădere pe liniile regionale din vestul țării dar și din zona Brașovului (linia de Zărnești).
Automotoarele VT2 E reprezintă o gură de aer pentru secțiile secundare deservite până atunci cu bătrânele automotoare franțuzești AMX, precum Brașov – Zărnești, Timișoara Nord – Remetea Mică, Timișoara Nord – Cruceni.
Automotoarele IC2
Automotoarele IC2 ale companiei de stat din Danemarca

DSB (Danske Statsbaner) au fost fabricate într-un număr de 23 de unități de constructorul italian

Ansaldo Breda începând cu anul 2010. Au fost concepute pentru o viteză maximă de 200km/h. 15 din totalul de 23 de unități au fost cumpărate de operatorul privat de călători Astra Trans Carpatic după nici 5 ani de exploatare în Danemarca de către DSB.
Automotoarele IC 2 au fost subiectul unor mari controverse atât în Danemarca cât și a probabil, celei mai mari controverse privind automotoarele diesel din România. Încă de la primele teste pentru omologare în Danemarca acestea au avut grave deficiențe, fiind rulate la 180km/h, deci sub viteza maximă proiectată, întrucât la 200 km/h acestea nu puteau opri în distanța de siguranță. Cu trecerea lunilor în exploatare, problemele s-au mărit, printre altele survenind scurgeri de combustibil de la motorul Iveco sau ineficiențe privind alternatorul cu consecințe posibile deosebit de grave (uzură prematură și incendiu) – aspecte constatate de către institutul elvețian PROSE în urma unei expertize solicitate de DSB.
AM IC2 ca tren IR Brașov- București Nord
În ciuda gravelor deficiențe, automotoarele IC 2 fabricație Ansaldo Breda au fost lăudate exarcebat de presă. DSB a casat cele 8 automotoare IC2 rămase dar și cele tip IC 4 , unele cu 0 km în serviciu comercial. ATC exploatează mai puțin de jumătate din cele 15 cumpărate, în mod neortodox sub linia complet electrificată București – Brașov dar și pe linia Titu – București Nord și retur dar nu din grija pentru mobilitatea călătorilor din Titu (majoritatea navetiști) ci pentru mișcarea automotoarelor la baza ATC din Titu, aflată în incinta SIRV Titu – societatea deținută de același om de afaceri care deține și ATC.
Automotoarele X 72500
Automotoarele X72500 au fost produse de către Alstom în perioada 1997-2002 pentru operatorul național feroviar francez SNCF. Sunt echipate cu motor MAN și au o viteză maximă consecutivă de 160 km/h.

Automotor X72500 ca tren IR Brașov – București Nord
În luna iunie 2018 circula în Franța ultimul automotor deservind serviciul TER și tot în vara lui 2018 compania privată Regio călători a început achiziționarea acestora. Sunt utilizate și în mod nesustenabil pe secții electrificate dar și în sezonul estival spre litoral , avantajul fiind că în Constanța nu se mai pierde timp cu SMR, aspect valabil și pentru ruta Brașov – Iași via Ploiești. Rămân o parte importantă din flota Regio Călători deocamdată întrucât cele 4 rame electrice Z nu pot suplini capacitatea de transport în special pe Valea Prahovei.
Automotoare VT 628
Automotoarele tip VT 628 au fost fabricate între 1986 și 1996 și utilizate de operatorul național de stat din Germania. Au fost fabricate de uzinele Düwag și Linke Hoffman Busch și au o viteză maximă de 120 km/h. Acestea suportă în comanda multipla 4 unităti legate.
AM VT al IRC cu tren R Cluj Napoca – Oradea
În 1995, CFR cumpără 2 automotoare tip VT 628 din Germania. Au operat inclusiv trenuri de rang superior, pe relațiile Cluj Napoca – Oradea și Cluj Napoca – Satu Mare până în 2003 iar ulterior trenuri regionale pe segmentele Jibou – Sărmășag și Jibou -Satu Mare. Astăzi cele două (0101+0102) zac de peste un deceniu. Mentenanța precară și lipsa de viziune în ciuda fiabilității acestor automotoare au dus la un final nefericit pentru acestea în istoria CFR însă nu a fost ultimul cuvânt al acestora în peisajul feroviar românesc.
Începând cu 2018 compania privată Interregional Călători (fosta Viaterra) achiziționează o parte din aceste automotoare Duewag tip VT 628. Reprezintă probabil cele mai fiabile și comode automotoare diesel de pe rețeaua feroviară națională și sunt utilizate adecvat pe secții secundare neelectrificate precum Bistrița – Bistrița Bârgăului, Cluj Napoca – Oradea până la închidere, Târgu Mureș – Câmpia Turzii. Din 2023 o altă companie privată din România, Regio Călători, achiziționează acest tip de automotoare, astăzi ajungând la un total de 18 unități. Cea din urmă companie îl folosește în schimb și în mod nesustenabil pe relația complet electrificată București Nord – Adjud.