Călătorie pe Semmeringul Bănățean
Linia ferată Oravița – Anina est una din cele mai spectaculoase din România datorită reliefului montan pe care îl străbate dar și a numeroaselor lucrări de artă feroviară din parcursul acesteia.
Vedere din Semmeringul Bănățean și spectacolul culorilor de toamnă, CFR- Istorie și cotidian, octombrie 2022
SCURT ISTORIC LINIA FERATĂ ORAVIȚA – ANINA
Necesitatea exploatării miniere din zona Munților Banatului a dus la construcția liniei Oravița – Anina. Cărbunele din zonă urma să fie apoi transportat pe calea ferată până la cel mai apropiat port la Dunăre și ulterior încărcat în vapoare și transportat către alte țări și imperii la acea vreme.
Primul proiect al liniei, conceput de inginerul Anton Rappos prevedea o cale ferată de la Oravița până la Lișava. Pentru traseul Anina – Lișava proiectul prevedea transportul cărbunelui cu tracțiune cabalină printr-o galerie subterană de mari dimensiuni denumită “Regele Ștefan”. În contextul dezvoltării din acea vreme a tracțiunii cu abur, proiectul Rappos a fost radical modificat și s-a renunțat la tracțiunea cabalină prin galeria subterană. Constructorii principali ai liniei au fost Karl Dülnig și Anton Rappos iar arhitecți Karl Maniel și Johann Ludwig Dollhoff-Dier. O legendă spune că acesta din urmă s-a considerat vinovat pentru un eșec al perforării tunelului Gârliște (cel mai lung de pe traseu), întrucât cele două galerii nu s-au întâlnit din prima. Legenda spune că Dier s-a sinucis aruncându-se de pe unul din viaductele liniei. Nu vom știi niciodată daca este adevărat sau doar o legendă care dăinuie aproape pe orice linie de poveste din țara noastră. Între 1860 și 1863 se finalizează construcția întregului traseu. Timp de 28 de ani linia va fi exploatată de Societatea Privilegiată a Căilor Ferate de Stat Austriece până în 1891 când, conform condițiilor de concesiune, aceasta a fost naționalizată și exploatată de către societatea feroviară de stat MAV. În 1918, atunci când teritoriile românești au revenit patriei mamă- România, conform Tratatului de la Trianon, calea ferată Oravița – Anina a intrat în posesia administrației CFR fiind și astăzi exploatată de către compania română. Inaugurarea a avut loc la finalul anului 1863 atunci când o locomotivă tip C-2-t a plecat din gara Oravița cu șase vagoane la ora 9. La ora 12:30 primul tren sosea în gara Anina. După inaugurare au existat și alte multe pregătiri, astfel că după 6 ani, în 1869 linia a fost dată în folosință și pentru traficul de călători.
Semmeringul Bănățean iese din tunelul Gârliște, cel mai lung de pe traseu, CFR- Istorie și cotidian, octombrie 2022
TRASEUL SEMMERINGULUI BĂNĂȚEAN
Linia Oravița – Anina este supranumită “Semmeringul Bănățean” datorită asemănării cu celebra cale ferată Semmering din Austria. De exemplu linia din Austria prezintă o diferență de nivel de 388 m și are 15 tunele în timp ce linia din Banat are o diferență de nivel de 340 m și traversează 14 tunele. Calea ferată Oravița – Anina are o înclinare de 20 ‰ faţă de celelalte căi ferate care au o înclinare cu diferenţă de nivel de maxim 14‰ și tot pe Semmeringul Bănățean raza curbelor este de 114 m ceea ce a dus la construcția și exploatarea unor locomotive și vagoane speciale. Un aspect impresionant îl constituie CONSTRUCȚIA TUNELELOR CU DALTA ȘI TÂRNĂCOPUL întrucât în anii 1850 încă NU se inventase dinamita. Linia are 34 de km iar tunelele măsoară o lungime totală de 2084 m. Cel mai lung viaduct este viaductul Racovița cu o lungime de 115 m și o înălțime de 26,5 m. O altă lucrare de artă feroviară deosebită este viaductul Jitin cu 7 deschideri și construit în curbă la ambele capete ! Linia urcă o pantă de 337,7 m de la Oraviţa unde înălţimea este de 218,7 m faţă de nivelul mării şi ajunge la Anina care se găseste la 554,4 m față de nivelul mării.
Plăcuță aniversară amplasată pe fațada gării Anina la un secol și jumătate de la deschiderea liniei, CFR- Istorie și cotidian, octombrie 2022
În trecut tracțiunea era asigurată cu locomotive cu abur, special concepute pentru înclinarea și raza curbelor existente pe această secție de case ferată. Până la naționalizarea liniei din 1891 au circulat 4 locomotive construite special în cadrul fabricii de locomotive ST.E.G din Viena pentru această rută. Este vorba de locomotivele cu numerele 500-503 și denumite astfel: “Steyerdorf“, după numele localităţii de lângă Anina, Karaszova, Gerliste după numele localității aflate pe traseul liniei și după numele celui mai lung tunel de pe traseu (660 m) și locomotiva Lișava. Toate acestea aveau 223 CP și viteza maximă de 30 km /h. Al doilea tip de locomotive cu abur care au circulat pe Oravița – Anina timp de aproape 5 decenii sunt locomotive tip D-t, St.E.G. II. Au fost un total de 4 locomotive (1401-1404) construite la aceiași fabrică din Viena. Au circulat până în 1930 când au fost înlocuite cu locomotivele cu tender construite la Resița seria 40001-40005-tipD-t. Acestea din urmă au circulat timp de 26 de ani, când au fost înlocuite cu locomotive din seria 50 000.
Locomotiva tip LDH 125( clasa 69) 003 manevre pentru cuplarea garniturii Semmeringului Bănățeanîn gara Oravița. În spate, clădirea celui mai vechi depou de locomotive din țară, astăzi remiza Oravița aflată în paragină, CFR- Istorie și cotidian, octombrie 2022
În urma unor studii realizate de ICPTT din 1979 s-a trecut la tracțiunea diesel-electrică. Acest tip de tracțiune se realizează și astăzi cu un tip de locomotive construite special la fosta “Întreprindere 23 August Bucureşti”, locomotive tip LDH125 cu o putere de 1230 CP, 920 kW, formula osiilor Bo’Bo’. Întreaga istorie a locomotivelor diesel puteți citi AICI. Până în 1980 exista o singură stație unde se putea face “cruce” (întâlnirea a două trenuri, încrucișarea acestora), Gârliște. Prin prisma faptului că industria minieră din zonă s-a dezvoltat extrem de mult în perioada comunistă în 1980 s-a dat în folosinţă staţia Lişava. Prin construcția stației Lișava numărul de trenuri în 24 de ore s-a putut spori de la 6 trenuri la 13. Trei ani mai târziu, în 1983 s-a dat în exploatare și halta de mișcare Brădișoru de Sus, capacitatea trenurilor fiind mărită la 16 trenuri/24 de ore.
Locomotiva cu abur 50.065 expusă în Gara Oravița, județul Caraș – Severin, CFR- Istorie și cotidian, octombrie 2022
COTIDIANUL
Astăzi, pe Semmeringul Bănățean circulă doar o pereche de trenuri. De transportul feroviar de marfă nici nu mai poate fi vorba în contextual decăderii întregii industrii atât din Caraș-Severin cât și din România după 1989. Trenul R 9695 pleacă din Oravița la 11:15. Perechea acestuia, trenul R 9694 se întoarce din Anina la ora 14:40 după o staționare de o oră și 25 de minute, bine venită ca turiștii să facă o scurtă incursiune prin orașul Anina, cândva unul din cele mai importante centre miniere din România.
Garnitura Semmeringului Bănățean și manevra de rebrusare a locomotivei DF 003 în gara Anina, CFR – Istorie și cotidian, octombrie 2022
Din păcate se pot face multe lucruri deosebite de promovare pe Oravița – Anina, linie unică în România și în sud-estul Europei ! Printre propuneri ar fi introducerea unui ghid turistic la bordul trenurilor care să explice turiștilor istoricul liniei și câteva date tehnice, crearea unor pliante de promovare cu imagini de pe traseu și informații care să fie oferite călătorilor și de ce nu, chiar deschiderea unui magazin de tip “fan shop” în Oravița sau Anina unde turiștii pot achiziționa magneți, vederi, tricouri și alte produse cu Semmeringul Bănățean. Din păcate, suntem departe de asemenea tehnici de marketing și promovare în 2022. Nu numai că nu se face nimic în privința promovării Semmeringului Bănățean ba mai mult în 2021 CFR Călători a dorit să închidă parțial circulația pe calea ferată Oravița-Anina, limitând-o doar la zilele de weekend. După multe discuții cu autorițățile locale, o petiție și o scrisoare deschisă a asociației Euroland Banat (despre asociație puteți citi mai multe AICI) și intervenția Ministrului Transporturilor originar din zona Oravița – Anina circulația a rămas permanentă. Deocamdată… Concluzia este că viitorul, în contextual actual (al lipsei de viziune a conducătorilor CFR Călători și a unor tehnici de marketing și promovare), este sumbru pentru Semmeringul Bănățean. Anul acesta linia împlinește 159 de ani iar vestea bună este că de la noul mers Semmeringul Bănățean rămâne cu circulație permanentă, zilnic. Sperăm ca la anul, la venerabila vârstă de 160 de ani, Semmeringul Bănățean să fie aniversat așa cum se cuvine prin diverse evenimente și printr-o promovare adecvată. În 2013 la aniversarea unui secol și jumătate de existență a liniei Oravița – Anina au fost diverse evenimente la ambele capete de linie ale Semmeringului. Tot atunci s-a realizat un poster în format A4, care poate fi descărcat de AICI.
Tunelul Maniel (296 m) integral construit în stâncă, CFR- Istorie și cotidian, octombrie 2022
Calea ferată Oravița – Anina este monument istoric, unic în România și în sud-estul Europei, o adevărată lucrare de artă inginerească și una din cele mai spectaculoase linii de cale ferată de la noi din țară. Dacă nu ați ajuns până acum, vizitați SEMMERINGUL BĂNĂȚEAN!
