Calea ferată Ploiești–Brașov

 

Calea ferată Ploiești–Brașov împlinește anul acesta 144 de ani de la inaugurare. De asemenea la 10 iunie 1879 se inaugurau gările CFR Câmpina, Sinaia, Azuga și Predeal

Calea ferată Ploiești–Brașov a fost construită  în contextul acordului dintre România și Austro-Ungaria de la începutul anilor 1870 de a ridica două căi ferate transfrontaliere, una prin zona Balota-Orșova și cealaltă prin Predeal. Mici neînțelegeri au existat, întrucât România dorea mai întâi realizarea primei legături, în timp ce partea austro-ungară dorea prioritate pentru calea ferată Ploiești–Brașov . În cele din urmă, s-a stabilit de comun acord ca ambele rute să fie deschise concomitent. Astfel, la 31 mai 1874, s-a semnat o convenție româno-maghiară.

 

 Locomotivă DA în zona tunelului de la Predeal, Calea ferată Ploiești–Brașov, CFR- Istorie și cotidian, 2020

Progresul continuu al lucrărilor a fost afectat din păcate de câteva piedici, traversate cu bine în cele din urmă. Construcția a fost afectată în România de scandalul acordării concesiunii către antreprenorul englez George B. Crawley. Cu toate că cei de la Crawley au primit câteva plăți compensatorii, au falimentat în cele din urmă. O altă problemă a fost izbucnirea războiului ruso-turc din 1877-1878, la care România a participat direct și care a dus la întârzierea lucrărilor.

Cu toate piedicile și problemele apărute pe parcurs, la 10 iunie 1879 a avut loc inaugurarea, pe porțiuni însă. Astfel, la 10 iunie 1879, s-au pus în funcțiune tronsoanele Ploiești–Câmpina și Sinaia–Predeal–Brașov. Segmentul dintre Câmpina și Sinaia a rămas închis până la data de 1 decembrie a aceluiași an. Legătura între cele două gări a fost asigurată de compania feroviară română cu trăsurile.

După Primul Război Mondial, Transilvania a revenit patriei-mamă România și astfel întreaga porțiune a căii ferate a trecut pe teritoriul românesc, statutul de gară de frontieră la Predeal fiind eliminat.

Calea ferată Ploiești – Brașov

GARA CÂMPINA – inaugurată odată cu tronsonul mai sus amintit a fost distrusă de bombardamentele dintre anii 1940-1944. Ca stil și arhitectură, din fotografii vechi, gara pare a fi asemănătoare cu gările stil Offenheim, la care se adaugă elemente neoclasice.

GARA SINAIA – Prima gară a orașului Sinaia a fost inaugurată la 10 iunie 1879 și a funcționat până în 1913. La 7 ani de la inaugurarea primei gări a fost construită prima gară regală a orașului Sinaia, ca în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1938, să fie construită cea de-a doua gară regală, cea pe care o știm și utilizăm cu toții și astăzi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gara Sinaia, Calea ferată Ploiești–Brașov,  CFR- Istorie și cotidian

GARA AZUGA – Inaugurată și ea la aceeași dată, 10 iunie 1879, este neschimbată și astăzi. Ca tipologie se înscrie în stilul gărilor inginerului Elie Radu. Corpul central este cel mai scund și încadrat simetric de două aripi mai înalte. Acoperișul este susținut de console de lemn traforate, specifice arhitecturii din zona Văii Prahova.

Gara PREDEAL- Prima gară a Predealului NU este cea pe care o știm astăzi cu toții. Prima gară a fost construită în timpul războiului de independență din 1877-1878 și a fost inaugurată tot la 10 iunie 1879. Tot la această dată, odată cu inaugurarea tronsonului feroviar Ploiești-Brașov și a gărilor CFR Câmpina, Sinaia, Azuga și Predeal, a circulat primul „tren de plăcere” între Sinaia și Predeal. Actuala stație Predeal a fost inaugurată în decembrie 1968  având o arhitectură specială. Este gara aflată la cea mai mare altitudine din România, 1057 m.

Locomotiva cu abur 50 497 (construcție 1930, uzinele Malaxa) în Predeal

Ceferiada

 

CEFERIADA din 10 iunie 1939 a fost organizată pentru a pune un semn de recunoaștere evenimentului fondator al transportului feroviar din țara noastră , inaugurarea liniei București-Giurgiu în 1869.

CEFERIADA s-a desfășurat pe stadionul CFR din cartierul feroviar Giulești din București. Stadionul CFR din Giulești se afla chiar la 10 iunie 1939 în ziua inaugurării, construcția acestuia începând în 1936. La inaugurarea stadionului (parte a CEFERIADEI) au participat conducătorul României de atunci, regele Carol al II-lea, viitorul rege Mihai, premierul României Armand Călinescu, prințul Paul al Greciei, Secretarul General al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate, directori ai căilor ferate din Franța, Germania, Anglia, Italia, Belgia, Elveția, Iugoslavia și alte sute de diplomați.

 

M.S. Regele Carol al II-lea și Prinţul Paul al Greciei vizitând parcul de vagoane şi locomotive organizat în curtea Stadionului CFR cu prilejul Ceferiadei 1939, historia.ro

Sub privirile tuturor, peste 3500 de CFR-iști, alături de zeci de care alegorice, au defilat pe stadionul CFR la ceas aniversar pentru a marca 7 decenii de la inaugurarea liniei CFR București-Giurgiu. Chiar pe lângă zidul stadionului CFR, unde astăzi regăsim revizia Basarab, același tren care inaugura linia București-Giurgiu în 1869 trecea la 10 iunie 1939 în timpul festivităților aniversare. În acele zile de sărbătoare, căci CEFERIADA a durat 3 zile și 3 nopți, Direcția Poștelor a emis șase timbre aniversare având ca tematică activitatea căilor ferate.

Un alt martor al CEFERIADEI îl reprezintă Muzeul Căilor Ferate Române, chiar dacă astăzi îl găsim la „3 linii și 2 macazuri mai încolo” și puțin schimbat. Astfel, tot la 10 iunie se inaugurează Muzeul CFR aflat la acea vreme tot în apropierea stadionului CFR-Grant. Se regăseau aici multe exponate, vehicule feroviare care reliefau vastitatea și puterea CFR.

 

Parcul de vehicule feroviare care a constituit nucleul muzeului deschis atunci, în 1939 în zona stadion CFR-Grant, historia.ro

Din păcate, din cauza bombardamentelor din 1944 din nordul Bucureștiului care au afectat foarte grav complexul feroviar, Muzeul CFR a fost distrus. La 9 ani după aceste bombardamente, Muzeul CFR a fost redeschis în locația pe care o regăsim și astăzi – Gara de Nord.

Din fericire, stadionul CFR-Giulești a scăpat în mod miraculos de la distrugerea totală a bombardamentelor din ’44, dar din păcate, în 2019 a fost demolat total pentru a face loc unui stadion modern, conform standardelor actuale; deși, după umila noastră părere, acesta trebuia păstrat, fiind SINGURUL STADION INTERBELIC care mai exista în România, un monument istoric.

Astăzi, rămân amintirile care nu sunt deloc puține în cei 81 de ani de existență, imaginile, videoclipurile și multe altele.

La sfârșitul festivităților de pe stadionul CFR, Regele Carol al II-lea s-a deplasat pentru a pune piatra de temelie a PALATULUI CFR – actual Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Palat CFR pe care nu a mai apucat să îl vadă finalizat. Tot spre seară, Corul CFR a susținut un concert în fața oficialităților.

Așadar, CEFERIADA a fost o sărbătoare majoră în acele zile care s-a întins pe mai mult de 3 zile și 3 nopți. Conform istoricilor, s-au marcat 7 decenii de la inaugurarea liniei București-Giurgiu, prima de pe teritoriul de atunci al României. CEFERIADA, înainte de a fi o sărbătoare mare este un punct de referință în istoria României și a Căilor Ferate Române. Este un eveniment care a subliniat importanța căilor ferate în cadrul segmentului socio-politico-economic al unei țări, importanță care dăinuie indiferent de perioada istorică. Pentru că da, calea ferată este un punct strategic și, cităm, „o izbândă a tehnicii”.