Calea ferată Salva – Vișeu

Calea ferată Salva – Vișeu

28 decembrie 1949 – 28 decembrie 2023

Calea ferată Salva – Vișeu  -> 74 de ani de la inaugurare

 

Calea ferată Salva – Vișeu   a fost construită în mai puțin de doi ani și a legat din punct de vedere feroviar Maramureșul de restul țării.

Calea ferată Salva - Vișeu

Gara Salva, județul Bistrița – Năsăud, CFR – Istorie și cotidian, decembrie 2021

 

Calea ferată Salva – Vișeu

 

Preambulul construcției căii ferate Salva – Vișeu îl constituie construcția liniei Satu Mare – Sighetu Marmației încă din 1872. Prin acest fapt Depresiunea Maramureșului fusese conectată pentru prima oară la rețeaua feroviară. La momentul construcției segmentului feroviar Satu Mare – Sighet, zona Maramureșului făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Cum istoria ne-a demonstrat că nimic nu e veșnic, la sfârșitul primei conflagrații mondiale Imperiul Austro-Ungar a dispărut, astfel că regiunea Maramureșului cu statut de comitat atunci a fost împărțită între România (partea de sud) și Cehoslovacia ( partea de nord). În urma Tratatului de la Trianon, granița a fost stabilită astfel încât calea ferată Satu Mare–Sighetu Marmației s-a aflat în întregime pe teritoriul României astfel că aceasta nu mai avea legătură feroviară cu restul teritoriilor din România. La sfârșitul anilor 30 a început construcția unei linii care să lege cele 2 provincii românești – Maramureș și Transilvania. Construcția liniei a început din localitatea Salva de pe calea ferată Beclean pe Someș–Rodna Veche și trecea spre Vișeu de Jos prin Carpații Orientali. Linia a fost construită prin una din cele mai importante trecători din Orientali, Pasul Șetref care leagă satul Dealul Ștefăniței din județul Bistrița-Năsăud de localitatea Săcel aflată în județul vecin, Maramureș. S-a reușit, în pragul declanșării celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, inaugurarea unui segment de 15 km între localitățile Salva și Telciu. Continuarea căii ferate până la Vișeu era foarte complexă deoarece necesita construcția a numeroase poduri, tunele și viaducte. Astfel, s-a realizat inițial o singura linie cu ecartament îngust. Aceasta pleca din Telciu și avea conexiune cu calea ferată Valea Vișeului-Borșa. Au urmat Dictatele de la Viena din 1939 respectiv 1940 în urma cărora nordul Transilvaniei și Maramureșul (inclusiv partea cehoslovacă) erau smulse din trupul patriei mamă – România. În mod automat sensul legăturii din Salva și Vișeu se pierde iar speranța care exista de partea autorităților maghiare ca aceștia să realizeze legătura s-a pierdut prin decizia lor de a nu construi această linie.

 

Traversarea viaductului Dealul Ștefăniței cu tr. Accelerat 1923 Timișoara  – Sighetu Marmației, CFR- Istorie și cotidian, 2009

 

După încheierea tratativelor de pace privind Al Doilea Război Mondial, Maramureșul a fost divizat din nou la Conferința de Pace de la Paris din 1947. Astfel, partea de sud a revenit din nou României, în timp ce partea de nord care a aparținut Cehoslovaciei a revenit URSS. România fusese arondată sferei de influență sovietice cu acordul marilor puteri occidentale în urma Conferinței de la Yalta unde au participat Winston Churchil, premierul Marii Britanii, preşedintele SUA Franklin D. Roosevelt şi Iosif Visarionovici Stalin, liderul Uniunii Sovietice.

 

În acest ansamblu de împrejurări, ceea ce părea la un moment dat un proiect interbelic ce va fi uitat pe veci și lăsat pradă paraginii, a căpătat din nou valențe importante. Linia ferată care să lege nordul Transilvaniei și Maramureș a căpătat iarăși importanță pentru România. În aproximativ un an și jumătate, din 1948 și până la finalul anului 1949 a fost finalizat tronsonul lipsă Telciu – Vișeu de Jos. S-au construit mai multe dealuri și tunele iar inaugurarea oficială a avut loc în decembrie 1949 în localitatea Dealul Ștefăniței, județul Bistrița-Năsăud.

 

GM 1138 cu un tren R iese din tunelul Dealul Ștefăniței, CFR- Istorie și cotidian, 2023

Calea ferată Salva – Vișeu găzduiește câteva obiective unice și de neratat atât pentru pasionații de istorie  și arhitectură feroviară cât și pentru turiști sau simpli curioși.  Două dintre aceste lucrări de artă sunt viaductele Romuli și Dealul Ștefăniței. Ele fac legătura între județele Bistrița-Năsăud și Maramureș iar peisajele din zonă, admirate din tren, sunt demne de România pitorească a lui Vlahuță. Un alt punct geografic de referință al liniei care leagă Salva de Vișeu este tunelul de la Dealul Ştefăniţei. Acesta are o lungime de 2.388 metri și este al treilea din ţară ca lungime ! A fost finalizat  cu mijloace rudimentare, în numai 22 de luni !  Una din opririle trenului este și localitatea Coșbuc , unde se poate vizita casa memorială a celui ce a fost unul din cei mai prolifici scriitori din Transilvania dar și traducător, critic literar și membru titular al Academiei Române din anul 1916.

 

Calea ferată Salva - Vișeu

Tren R cu GM 989 traversează viaductul Romuli, CFR- Istorie și cotidian, 2023

Cu o istorie zbuciumată  și a cărei existență s-a clătinat sub semnul unor decizii luate sub focuri de arme, calea ferată Salva – Vișeu, 409 cum este astăzi cunoscută în nomenclatorul CFR, rămâne o emblemă a infrastructurii feroviare românești. Linia Salva – Vișeu este una din cele mai frumoase și pitorești ca peisaj dar din păcate exploatată cu mult sub potențialul turistic al acesteia !


Citește și:

 

Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Scroll to Top