Cantonul 30 de la Ghimeș Făget se află în județul Bacău, pe drumul național 12A ce leagă Miercurea Ciuc de Comănești și implicit regiunile istorice Transilvania și Moldova. Astăzi, acesta este un muzeu feroviar dar trecutul acestuia are și valențe istorice.
Scurtă istorie a cantonului, plăcuța din curtea interioară a cantonului, CFR – Istorie și cotidian, aprilie 2025
Cantonul 30 de la Ghimeș Făget
Cantonul 30 se află lângă calea ferată, în imediata apropiere a scărilor care urcă către Cetatea Rakoczi și a podului de peste râul Trotuș. În trecut, acesta avea rolul de a supraveghea și proteja zona și era dotat cu aparate de semnalizare. În același timp era și locuința pentru catonier și familia lui. Cetatea Rakoczi a fost ridicată de Gabor Bethlen în 1626 pe un pinten stâncos aflat deasupra văii, cu rol de vamă unde se ajungea urcând 113 trepte acoperite. Astăzi au mai rămas doar 96 de trepte, după ce relieful dealului pe care se află cetatea a suferit modificări în timpul construcției liniei de cale ferată.
Înainte de Marea Unire din 1918, trecerea românilor în spațiul ocupat de Austro-Ungaria și invers se realiza prin punctele de graniță situate de-a lungul lanțului carpatic iar punctul Ghimeș Făget era unul dintre ele. De asemenea și gara CFR Ghimeș a avut o importanță deosebită în stabilirea legăturii dintre provinciile românești Transilvania și Moldova, clădirea gării având rol de punct vamal până la formarea Românei Mari în 1918.
Gara CFR Ghimeș, clădirea gării a avut rol de punct vamal până la formarea Românei Mari în 1918, CFR – Istorie și cotidian, aprilie 2025
Astăzi, cantonul găzduiește o colecție de obiecte feroviare unele cu valoare istorică, colecție ce aparține domnului Agoston Bilibok. În trecut clădirea cantonului a fost vândută de către Societatea Națională a Căilor Ferate Române către un localnic care ulterior l-a donat Consiliului Local. Printre piesele cu valoare istorică ce pot fi văzute în vizita din canton se regăsesc două documente de trecere a graniţei, unul din 11 ianuarie 1862, aparţinând unui secui care îşi căuta de lucru dincolo de Carpaţi, în Moldova, iar un altul atestând trecerea unui alt locuitor din Austro-Ungaria spre Moldova, din aceleaşi motive, în anul 1890. Alte imagini unice precum executarea dislocării stâncii pe locul viitoarei staţii Livezi Ciuc, viitoarea staţie feroviară Ghimeş, viaductul Caracău în perioada 1897–2013 pot fi admirate în colecția de la Cantonul 30. Despre unul din cele mai impresionante viaducte din România, aflat pe linia Miercurea Ciuc – Comănești, viaductul feroviar Caracău, am scris AICI. Lucrările primului viaduct au demarat în toamna anului 1895, fiind finalizate odată cu linia de 41 de km până la Ghimeș, realizată de partea austro-ungară la 18 octombrie 1897, în colaborare și cu partea română.
Cantonul 30, în spate cetatea Rakoczi. Între ele, magistrala CFR 501, CFR – Istorie și cotidian, aprilie 2025
Pe porțiunea de linie Ciceu – Ghimeș au existat alte patru viaducte: Trotuș XII, Bania, Utușoiu, Trotuș XI, dar, dintre toate, Caracău este cel mai mare. Cele cinci construcții de pe acest segment feroviar aveau tabliere metalice. Astfel, traversarea văii Caracău s-a realizat printr-un pod cu o lungime de 264,80 m și cu înălțimea în vale, până la nivelul traverselor, de 64,44 m.
Sub canton se poate vizita un buncăr subteran din beton care are în partea superioară, deasupra pământului, un clopot de beton prevăzut cu orificii de tragere. Prezența acestuia este dovada că în timpul celor Două Conflagrații Mondiale au existat lupte grele în zona ce astăzi este confluența județelor Harghita și Bacău.
Bunker aflat sub Cantonul 30, CFR – Istorie și cotidian, aprilie 2025
Cantonul 30 rămâne un obiectiv turistic de neratat de pe valea Trotușului. Alături de priveliștea care îți taie respirația din cetatea Rakoczi , întreaga zonă Livezi Ciuc – Ghimeș – Palanca trebuie vizitată și admirată, oferind numeroase cadre spectaculoase.
