Fotbalul feroviar românesc are o istorie de peste un secol în țara noastră. Sportul rege în România are o vârstă de peste 110 ani . Dacă într-o societate în care oamenii înstăriți practicau automobilism, echitație sau chiar aviație, fotbalul s-a identificat ca fiind un sport pentru toți, pentru oamenii simpli din societate care sunt majoritari.
Istoricul Pompiliu Constantin afirmă că sportul denumit fotbal apare pe teritoriul României în Transilvania și în vechiul Regat înaintea declanșării Primului Război Mondial. Una din legendele înființării sportului rege în România spune că un student plecat în străinătate la studii, pe numele lui Mario Gebauer a adus o minge de fotbal în țară la final de secol XIX.
În România, perioada în care fotbalul a fost popularizat cel mai mult este perioada regimului comunist. A fost o perioadă când oamenii aveau nevoie de divertisment și de o “evadare” din cotidianul cumva impus de regimul comunist într-un peisaj industrial gri și “robotizat”. Fotbalul a reprezentat una din cele mai bune metode de a ieși cumva din cotidianul regimului comunist. Toate stadioanele țării erau pline iar societatea românească se aduna pe arenele patriei pentru a-și susține favoriții sau doar pentru a asista la un proces recreativ, total diferit față de stresul cotidian din fabrici. În cele ce urmează vom face o prezentare a echipelor de fotbal feroviare din România. Calea ferată a reprezentat un segment de maximă importanță și strategic atât în perioada regalității cât și în regimul comunist, echipele de fotbal emblematice ale CFR având și ele un rol important în societate. Unele s-au transformat în adevărate curente și mișcări împotriva unui regim dar despre acest aspect vom discuta la momentul potrivit.
RAPID BUCUREȘTI
Poate cel mai cunoscut club feroviar din România, Rapid București a fost înființat pe 25 iunie 1923 de către un grup de muncitori de la Atelierele de reparații vagoane Grivița sub numele de Asociația culturală și sportivă C.F.R. Istoria clubului începe în cartierul CFR din București – Grivița atunci când într-o sală a școlii primare din cartier, muncitorii din Atelierele Grivița au pus bazele asociației. Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie de la perdelele vagoanelor iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați din ateliere. Pe 28 octombrie 1923 echipa CFR București (prima denumire a clubului) joacă primul meci, împotriva celor de la Unirea Timișoara, pe care îl pierde cu 8-4. În perioada interbelică, Rapid reușește o performanță unică până acum în istoria fotbalului românesc, câștigând de 6 ori CONSECUTIV Cupa României, prima oară în 1935. În 1940 Rapid este prima echipă de fotbal din România care a reușit calificarea în finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale (corespodentul Uefa Champions League de astăzi), nedisputată din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial. Anii 60 au fost cei mai glorioși pentru fotbalul feroviar de sub Podul Grant. În 1961 ajunge în finala Cupei României, pe care o pierde scor 2-1 în fața echipei Arieșul Turda. În 1967 Rapid reușește să cucerească primul titlu de campioană a României. Se întâmpla în ultima etapă, la Ploiești, unde trebuia să nu piardă în fața Petrolului. De bucurie, suporterii Rapidului s-au întors de la Ploiești pe jos, sărbătorind pe drum în tot acest timp. De menționat că Rapid București a câștigat primul său titlu în 1941-1942, campionat denumit Cupa Basarabiei însă nerecunoscut de Federația Română de Fotbal din cauza războiului.
În stânga, Valentin Stănescu- cel care a adus primul titlu din istorie Rapidului în 1967. În dreapta, Mircea Lucescu- cel care avea să aducă al doilea campionat din istorie feroviarilor bucureșteni. la 32 de ani după primul titlu. Fotografie din Gara de Nord, la plecarea spre Brașov unde avea loc un meci al naționalei României.
Anii de după 1970 și până la sfârșitul regimului comunist reprezintă cea mai neagră perioadă din istoria fotbalului feroviar bucureștean. După ce revine din Divizia B în 1975, în sezonul 1975-1976 echipa ocupă locul 14 în campionat, iar în sezonul următor locul 16, retrogradând pentru a patra oară în eșalonul secund, unde va rămâne, șase sezoane. Revine în A în 1983 unde se zbate la subsolul clasamentului până în 1989 când retrogradează iar.
Una din marile legende ale Rapidului, portarul Rică Răducanu prezent la ultimul meci din istoria vechiului stadion Giulești, CFR- Istorie și cotidian, noiembrie 2018
După 1990 situația se schimbă radical, răsare soarele din nou sub Grant. Rapid București reușește cele mai importante performanțe atât pe plan intern cât și international. Câștigă campionatul în 1999 și 2003 și Cupa României în 1998, 2002, 2006 și 2007. Ajunge între cele mai bune 8 echipe ale Europei în 2006, atunci când atinge sferturile Cupei Uefa. Elimină echipe de top la acea oră din Europa precum Hertha Berlin, Hamburg și Feyenoord Rotterdam. După anul 2010 echipa intră într-un declin avansat, totul culminând cu falimentul și desființarea echipei din iulie 2016. Imediat după faliment se reînființează în ultima ligă a fotbalului de nivel județean – LIGA 5 București sub denumirea de Mișcarea CFR. La scurt timp vin alături legende ale clubului feroviar care activează atât pe teren cât și în structurile de conducere și ajută clubul CFR să promoveze treptat spre elita fotbalului românesc. Condusă de foști jucători ai Rapidului precum: Daniel Niculae (președinte și jucător), Daniel Pancu (jucător și director tehnic), Nae Stanciu (manager) și Constantin Schumacher (antrenor) echipa ajunge din nou pe prima scenă a fotbalului românesc la 6 ani după episodul negru al falimentului.
Două dintre marile legende ale Rapidului modern, Daniel Pancu și Daniel Niculae. Doi jucători care au adus cele mai mari performanțe ale clubului din istorie dar și care au pus umărul la reconstrucția echipei după faliment, CFR – Istorie și cotidian, martie 2022
Culorile și stema se confundă cu ADN-ul CFR. Culorile clubului sunt alb&vișiniu asemenea perdelelor din vagoane. Stema de-a lungul timpului a conținut roata înaripată, simbol unic al CFR sau o locomotivă cu abur în perioada de început a regimului comunist atunci când clubul a fost redenumit Locomotiva București. Suporterii clubului se află “peste tot acasă”, Rapidul fiind un club iubit în toată țara și chiar și în afara granițelor României. Rapid București este SINGURUL CLUB cu o organizație unică în țară, „Clubul Aristocratic Rapid”. A fost înființat în anul 2000, printre membrii aflându-se artiști cunoscuți, care își propun să apere istoria Rapidului și să-i mențină tradițiile. Printre membri sau foști membri trecuți la cele veșnice sau cum spun rapidiștii în ”Galeria din ceruri”..actorii Florian Pittiș, Mitică Popescu, muzicianul Dan Grigore, jurnalistul Ovidiu Nahoi și mulți alții. Galeria Rapidului este recunoscută pentru scandările împotriva regimului comunist în perioada de glorie a acestui partid. Printre scandările celebre se numără: “Cine a băgat Rapidu-n B/ Ceaușeșcu PCR” sau “Galeria lu’ Rapid/ N-a fost membră de partid”.
Cu ocazia împlinirii centenarului clubului Rapid, una din locomotivele depoului București Călători a fost colantată în culorile și însemnele clubului feroviar.
Rapid rămâne pe lângă un club de tradiție un brand. De la o asociație sportivă din cartierul CFR a ajuns unul din cele mai de succes cluburi de fotbal românești. Anul acesta clubul Rapid București sărbătorește CENTENARUL și se anunță multe evenimente de anvergură la un moment istoric -100 de ani de la înființare.
CFR Pașcani
Municipiul din inima Moldovei este înainte de toate unul din cele mai importante noduri feroviare din România. În 2019 s-au împlinit 150 de ani de la inaugurarea complexului feroviar CFR Pașcani. Cu o așa vechime și tradiție feroviară, era clar că pe malul Siretului se va naște o echipă aflată sub culorile și stemele CFR. Astfel, în 1921 se înființează echipa CFR Pașcani. Ulterior, echipa a mai purtat denumirile de Unirea CFR Pașcani și Locomotiva Pașcani. Clubul de pe malul Siretului nu a promovat niciodată pe prima scenă a fotbalului românesc. Au reușit să obțină doar un loc 4 în Divizia B în 1963 și 1976. În Cupa României au reușit accederea până în sferturi în sezonul 1987-1988, aceasta fiind cea mai notabilă performanță în competiția knock-out. CFR Pașcani era eliminată în iunie 1988 în sferturile Cupei României de echipa securității, Victoria București. Începând cu 2009, din păcate, clubul începe să-și piardă din identitatea feroviară. Este redenumit CSM întrucât pachetul de acțiuni este preluat de municipalitate. Din 2012 până în 2014 clubul este redenumit Kosarom după o companie producătoare de produse din carne ca din 2014 până în prezent clubul să revină la denumirea de CSM. Astăzi, CSM Pașcani se află pe locul 5 în Liga 4 Iași, la mare distanță de locul 1 promovabil. Echipa este fără perspective și viitor în curând, la bază stând aceleași variabile: dezinteres pentru sport și performanță, corupție, lipsa investițiilor.
Rapid CFR Fetești
În august 1945 se înființează în cadrul depoului CFR Fetești echipa de fotbal Locomotiva CFR Fetești. O echipă care a luat naștere din dorința de a face sport și mișcare a lucrătorilor feroviari din depoul Fetești. Printre fondatorii clubului feroviar de pe malul stâng al brațului Borcea îi amintim pe cfr-iștii Petre Ion și Ștefan Iacob. În ciuda faptului că Fetești este un oraș mic, pe lângă Locomotiva CFR mai apar alte 3 echipe de fotbal: Progresul Fetești – echipa primăriei, Ogorul echipa Întreprinderii Agricole din oraș dar și echipa Autobuzul Fetești – echipa șoferilor și a muncitorilor din cadrul Întreprindereii Regionale de Transporturi Auto. Primele două echipe, Progresul și Ogorul au fuzionat ulterior rezultând echipa Viticola Fetești. În 1972 Viticola Fetești pierde meciul decisiv de promovare în Divizia C, iar în urma acestui eșec dezamăgitor Viticola va fuziona cu echipa feroviarilor feteșteni, Locomotiva. Astfel rezultă o nouă echipă feroviară, Rapid Fetești.
Sigla Rapid CFR Fetești. A se observa îmbinarea elementelor feroviare cu mingea de fotbal pe stemă.
Locul 3 în Divizia C în anul 1982 reprezintă cea mai bună performanță din întreaga existență a clubului. Din 2018 echipa și-a schimbat denumirea în CSM, pierzând în mare parte “identitatea feroviară” .La ora actuală clubul activează în liga 4 Ialomița.
Rapid CFR Suceava
Echipa din cetatea Sucevei a luat naștere în 1946 sub denumirea de Asociația Sportivă CFR Ițcani. (Ițcani fiind un cartier al orașului Suceava, aflat în partea de nord-vest a orașului). Tot în anul înființării, echipa a mai purtat numele de Locomotiva Ițcani. La scurt timp după înființarea echipa feroviarilor suceveni fuzionează cu un alt club al orașului, Cetate Suceava. În urma fuzionării va rezulta numele de ASOCIAȚIA SPORTIVĂ CFR Ițcani care a reprezentat fotbalul sucevean. Rezultate notabile în istoria clubului nu au existat, CFR Ițcani jucând în primii ani ai existenței în al treilea eșalon fotbalistic iar apoi doar în campionatele regionale din zona Bucovinei. Au ajuns și în divizia A, 2 sezoane în toată istoria.
Sigla echipei din Suceava în perioada când avea în denumire titulatura de “Rapid CFR”
Este vorba de sezoanele 1998-1999 (la finalul căruia au retrogradat) și 2000-2001 când din nou nu au reușit să se mențină în Divizia A. În cel de-al doilea sezon în A au reușit poate cea mai mare performanță a lor, învingând campioana României la acea vreme, Dinamo cu 4-5 chiar la București.. asta după ce Dinamo conducea cu 4-0 în minutul 75 !!! Atunci însă echipa feroviarilor suceveni nu avea în denumire titulatura de CFR, ci denumirea de Foresta. De numele Foresta se leagă de asemenea cele mai mari performanțe interne ale sucevenilor. Din 2016 echipa din Suceava nu mai poarta numele de Rapid CFR, revenind la numele consacrat de Foresta. La ora actuală se află în al treilea eșalon fotbalistic, cu mari șanse de promovare întrucât este pe primul loc la 9 puncte de locul al doilea ocupat de Bucovina Rădăuți.
Gloria CFR Galați
În perioada interbelică, ia naștere pe malul Dunării echipa „Asociația Sportivă și Culturală CFR Galați” la inițiativa feroviarilor din complexul CFR Galați . Clubul a fost înființat în anul 1932 în urma unei fuziuni a echipelor „Șoimii Gloria” (înființată în 1927) cu CFR Galați. Evoluează în primii 4 ani ai existenței în al doilea eșalon ca în 1939 să obțină promovarea pe prima scenă a fotbalului românesc. Evoluează în Divizia A timp de 2 sezoane, până la întreruperea competiției din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. La momentul întreruperii CFR Galați se afla pe locul 2 în clasamentul primei ligi ! După război pierde barajul pentru menținerea în Divizia A și evoluează timp de cinci ediții în Divizia B, după care vine retrogradarea în al treilea eșalon. Echipa dispare definitiv în 1970. A mai purtat de-a lungul existenței numele de Locomotiva Galați.
Echipa CFR Galați în anii 60 când se afla în Divizia B
Continuarea articolului, cu celelalte echipe feroviare din fotbalul românesc într-un nou articol ce va fi publicat curând.
