Istoria gărilor din București

Istoria gărilor din București este presărată cu multe povești și întâmplări care au marcat existența acestora. În contextul în care Bucureștiul este cel mai mare centru comercial și economic și cel mai populat oraș al țării și aflat într-o continuă dezvoltare și expansiune atât în trecut cât și în prezent, apariția unor noi infrastructuri de transport a fost imperios necesară. Astfel, la nivelul sectorului feroviar Bucureștiul a beneficiat de mai multe gări și stații de tren. Vom prezenta istoria acestora și cotidianul în articolul ce urmează.

 

Gara de Nord

 

Istoria principalului nod feroviar al României a început la 10 septembrie 1868, când regele Carol I a pus piatra de temelie a clădirii. Patru ani mai târziu se inaugura Gara Tîrgoviștei (numele inițial al Gării de Nord), odată cu deschiderea circulației feroviare pe linia Roman – Galați – București – Pitești. La început traficul era unul mixt, călători dar și marfă, pentru ca ulterior gara să fie dedicată în totalitate traficului de călători. După Războiul de Indepedență din 1877, în cinstea luptelor de la Grivița, Calea Târgoviștei  este redenumită Calea Griviței, iar în anii următori, mai precis în 1888 gara din nordul Bucureștiului capătă numele consacrat, pe care îl știm cu toții și astăzi – Gara de Nord.  Aceasta este monument istoric , fiind un simbol al “Micului Paris” alături de clădirea de vizavi, Palatul Administrativ CFR. Gara de Nord și-a pus amprenta iremediabil pe structura urbană din zonă iar istoria acesteia găzduiește atâtea  povești. Despre acestea puteți citi într-un articol special publicat de asemenea în Revista Magazin istoric din ianuarie 2021. Articolul îl regăsiți și pe site, AICI.

 

Sursa foto și colaj, CFR – Istorie și cotidian

 

Gara Basarab

 

Gara Basarab a fost construită în 1959, facând parte alături de gara Progresul și gara Titan din grupul gărilor construite după 1950. Gara Basarab este o extindere a Complexului feroviar București Nord. De aici pleacă și astăzi, ca și în trecut, trenuri de scurt parcurs cu rang inferior (regio) către Roșiori, Târgoviște, Pitești.

Istoria gărilor din București
Tren Regio de la Târgoviște sosit în Gara Basarab, CFR – Istorie și cotidian, februarie 2022

 

Gara Băneasa

 

Gara Băneasa a fost inaugurată la 17 noiembrie 1886. Inițial, a fost denumită Gara Mogoșoaia. Gara din nordul capitalei a fost martora unor evenimente istorice majore, deosebite în evoluția României.

 

În 1914, trupul neînsuflețit al regelui Carol I a fost adus de la Sinaia în Gara Mogoșoaia pentru a fi dus la Palatul Regal, înaintea înhumării de la Curtea de Argeș. De asemenea, la 1 decembrie 1918, Familia Regală poposește în gara Mogoșoaia într-o zi care va avea pentru totdeauna o semnificație aparte pentru România. Tot aici a coborât și Regele Ferdinand, 4 ani mai târziu, la revenirea din Capitala Marii Uniri, Alba Iulia.

 

În 1936 ia naștere actuala gară Băneasa. Direcția Generală a CFR a decis construirea a două noi edificii, la Sinaia, respectiv în București, gara Băneasa. Gara Băneasa a fost clădită sub îndrumarea academicianului arhitect Duiliu Marcu, execuția fiind realizată de echipa condusă de inginerul Mihai Gheorghiu. Numele, din gara Mogoșoaia în Băneasa, a fost schimbat după 1940. Începând cu 1947, aceasta NU a mai funcționat ca gară regală din motive lesne de înțeles.

Istoria gărilor din București

Gara Băneasa, vedere dinspre Fântâna Miorița, CFR – Istorie și cotidian, noiembrie 2021

 

Gara Filaret

 

Gara Filaret a fost prima gară din București, deschisă la 19/31 octombrie 1869, cu ocazia inaugurării primei linii de cale ferată din Principatele Unite, linia București – Giurgiu. La 31 octombrie 1869 plecau din Gara Filaret, cea mai veche gară din București, două garnituri spre Giurgiu. Contextul începuse cu 3 ani înainte atunci când între guvernul român și compania John Trevor Barclay & John Stanifort s-a încheiat un contract pentru construcția unei linii ferate din București spre portul dunărean Giurgiu.

 

Placă aniversară amplasată pe actuala Autogară Filaret, CFR – Istorie și cotidian, octombrie 2021

 

Primul tren care a plecat spre Giurgiu denumit “Trenul de onoare Michaiu Bravu”, a fost condus de însuși sir John Trevor Barklay, și a doilea, “Trenul Dunărea”, a fost condus de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român. În ambele garnituri se aflau printre alții Principele Suveran Carol I dar și numeroși membrii ai Guvernului și Corpului Diplomatic din acea vreme. Drumul de fier de 67 kilometri a fost străbătut într-o oră și jumătate. Gara Filaret se remarcă printr-o construcție deosebită formată dintr-o clădire cu parter și un etaj, marginile clădirii închizându-se spre șine pentru a forma o hală în care intrau cele 3 linii de cale ferată. Acoperișul halei este ridicat pe o structură metalică, așezată pe zidurile paralele ale construcției, decorate cu arce. După inaugurarea Gării de Nord din 1872 Gara Filaret a început să-și piardă treptat din importanță ajungând la momentul 1960 când a fost dezafectată și transformată în autobază. S-a dorit inițial și amenajarea în interiorul gării Filaret a unui muzeu, idee sortită însă eșecului. Astăzi, clădirea adăpostește autogara cu același nume, clădirea fiind înscrisă în lista monumentelor istorice cu codul LMI B-II-m-A-18800.

 

Fosta gară Filaret, astăzi autogară, CFR – Istorie și cotidian, octombrie 2021

 

Gara Obor

 

Gara Obor mai este cunoscută și sub denumirea de Gara de Est. Clădirea gării este realizată în stil neoromânesc. Stilul neoromânesc se observă în toate particularitățile clădirii. Arcada masivă din piatră cu ceas este flancată de două turnuri. Portalul monumental este specific construcțiilor de la începutul secolului al XX-lea. Din păcate, tâmplăria originală a fost înlocuită cu geamuri termopan. Pe lângă faptul că după anii ’90 Gara Obor a trecut într-un con de umbră, traficul diminuându-se dramatic, aceasta a avut parte și de alte evenimente neplăcute. Printre acestea se numără incendiul din 2007, care a distrus o parte din acoperiș. În ciuda tuturor acestor aspecte, clădirea gării arată încă foarte bine!

 

Martoră a multor întâmplări, Gara Obor se remarcă de departe prin evenimentul din iunie 1935, atunci când o parte din Tezaurul României trimis în U.R.S.S. a fost înapoiat. Din ordinul guvernului U.R.S.S., o garnitură de marfă care conținea o parte din tezaur se întorcea în Gara de Est din București. Tot în acest transport au fost înapoiate și documente vechi și alte bunuri și piese de colecție.

 

Gara de Est sau București Obor, CFR – Istorie și cotidian, februarie 2021

 

Gara Progresul

Gara Progresul a reintrat în circuitul traficului de călători la 1 iunie 2024 după redeschiederea liniei București – Grădiștea – Giurgiu. A fost inaugurată la 19 noiembrie 1960. Singura direcție de plecare din Gara Progresul este Giurgiu, pe ceea ce reprezintă prima cale ferată din România.

 

Gara CFR Progresul, CFR – Istorie și cotidian, octombrie 2021

 

Gările Cățelu și Titan Sud

 

Gara Titan Sud s-a numit în trecut halta 23 august. A fost înființată pe 8 februarie 1986 cu scopul transportului navetiștilor care munceau la Uzinele Faur și locuiau în zona liniei București – Oltenița. Astăzi este deservită doar de un operator privat care circulă spre și de la Oltenița.

 

Gara Titan Sud, în fundal un tren al TFC ce urma să plece spre Oltenița, CFR – Istorie și cotidian, octombrie 2021

 

 

Gara Cățelu numită oficial în nomenclatorul CFR București Sud Grupa C se află pe linia 801 Titan Sud – Oltenița, la granița municipiului București cu județul Ilfov.

 

Gara București Sud Grupa C sau Gara Cățelu, CFR – Istorie și cotidian, octombrie 2021

 

Gara Cotroceni

 

De numele Cotroceni în ceea ce privește sectorul feroviar se leagă istoria a două gări cu același nume. Prima gară Cotroceni se afla lângă Palatul cu același nume și avea scopul de a primi trenurile regale și oaspeții la Palat. Aceasta fost desființată în 1960 iar clădirea ei există și astăzi și este de fapt una din intrările în Palatul Cotroceni. A fost desființată de autoritățile vremii pentru a dezvolta orașul conform planurilor urbanistice de atunci. A doua gară cu același nume se află în zona Apaca iar astăzi NU mai este funcțională. A fost construită după demolarea Gării Regale Cotroceni cu scopul de a primi toate vagoanele destinate întreprinderilor din zonă, mai ales a unităților industriale aflate în sud-vestul capitalei (Vulcan, Electromagnetica, Rocar).

 

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on google
Google+
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Scroll to Top