Povestea Drezinei Buick

Un articol scris de Vlad-Adrian Nicolae, care a apărut în Revista „Magazin Istoric” din luna ianuarie, 2023

A fost unul dintre liderii marcanți ai comunismului din România, prim-secretar al partidului comunist și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române. Gheorghe Gheorghiu-Dej a lucrat la Căile Ferate Române, în segmentul feroviar de la o vârstă fragedă. Meseria de ceferist și prestigiul C.F.R. i-au adus tânărului lucrător ascensiunea în structurile de conducere ale partidului.

La câțiva ani după terminarea studiilor gimnaziale, Gheorghe Gheorghiu s-a calificat în meseria de electrician în cadrul societății petroliere „Steaua Română“ din Moinești, județul Bacău. A lucrat apoi în cadrul atelierelor C.F.R. Galați, iar ulterior la atelierele din Dej, unul dintre cele mai importante puncte feroviare ale României. Municipiul Dej a fost, și încă este, un mare nod de cale ferată al țării. Transferul de la stația C.F. Galați la stația de triaj din Dej, transfer survenit în urma acuzației de „agitație comunistă“, i-a adus și cognomenul de „Dej“. A activat ca electrician și la Atelierele C.F.R. Grivița din București. Aici a jucat un rol important în organizarea grevei din februarie 1933. Alături de alţi membri ai partidului comunist, printre care Constantin Doncea, Chivu Stoica și Ilie Pintilie, a fost implicat activ în evenimentele de atunci. Procesele acestora de la București și Craiova, finalizate prin condamnarea tuturor la închisoare, prin sentința nr. 571, din august 1933, au legitimat statutul lor de lideri ai comunismului.

Drezina Buick în Târgu Mureș, foto: ing. Adrian Vîlcan, șef secție L7 Târgu Mureș

A doua armată a țării

Sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial avea să ducă România în sfera de influență sovietică. Drept urmare, comuniștii au fost cooptați în guvern. La 1 decembrie 1946 Dej devenea ministrul Economiei Naționale.

După preluarea totală a puterii, la 30 decembrie 1947, de partidul comunist, s-a conturat ideea că liderii politici provin din clasa muncitoare, din detașamentul cel mai înaintat al ceferiștilor, eroi ai mișcărilor de la Grivița 1933 și ai epocii celor 1.225 de zile în care a avut loc un proces intens de refacere și restabilire a infrastructurii feroviare, grav afectată de bombardamentele din Al Doilea Război Mondial.

În 1948 Gheorghiu Dej a convocat o comisie specializată, care avea sarcina de a inventaria termenii şi locuţiunile provenite din sectorul C.F.R. Între 1948 şi 1953 comisia s-a ocupat de acest aspect, fiind menționați peste 10.000 de termeni într-o lucrare generală intitulată Lexiconul Feroviar Românesc. Proiectul a rămas doar la stadiul de manuscris, fiind abandonat în 1953 de Dej, după moartea lui Stalin. După 1948 au apărut numeroase producții care sugerau calitatea de revoluționar și de muncitor ceferist ale conducătorului Gheorghiu-Dej.

Un simbol al puterii

Povestea Drezinei Buick începe în 1949. Mașina Buick Road Master Sedan a fost construită în S.U.A. Un exemplar i-a aparținut lui Dej. Modelul acesta de Buick avea un motor Renault cu capacitatea de 1.9 l și cu puterea de 75 CP. El a fost modificat în cadrul Uzinelor Malaxa din București pentru a putea fi utilizat pe calea ferată. S-a dorit acest lucru pentru ca mașina Buick să poată fi folosită la diverse evenimente feroviare, la verificarea șantierelor, dar mai ales la diverse întâlniri oficiale ale Căilor Ferate Române, care aveau loc în acea perioadă.

La Uzinele Malaxa, noii drezine Buick i-au fost aduse câteva modificări majore pentru a putea fi utilizată pe linia ferată. Momentul apariției în România a modelului american Buick nu a constituit o noutate absolută. Ana Pauker, membru marcant în cadrul P.M.R., a utilizat, de asemenea, o Skoda VOS blindată, produsă în Cehoslovacia. Modelul a fost fabricat doar pe parcursul a trei ani (între 1949 și 1952), într-un număr limitat de 107 exemplare. Modelul Skoda VOS s-a dorit a fi construit după tipologia și designul american, fiind destinat doar înalților demnitari politici și militari ai vremii. De asemenea inițialele VOS provin de la abrevierea în limba cehă a expresiei „mașină guvernamentală specială“ (Vládní Osobní Speciál). Dintre cele 107 unități, două au ajuns în România, una dintre ele fiind folosită de liderul comunist Emil Bodnăraș și cealaltă de Ana Pauker.

Drezina Buick înainte procesului de restaurare, foto: ing. Adrian Vîlcan, șef secție L7 Târgu Mureș

Buick-ul lui Gheorghiu Dej cântărea aproximativ trei tone și atingea viteza maximă de 75 km/h. Utilizarea pornea de la raționamentul că timpul de deplasare pe calea ferată era mai scurt în acea perioadă. Delegațiile oficiale preferau deplasarea pe calea ferată. Drezina Buick a fost implicată și în două accidente, în 1970, respectiv 1974. În ambele situații nu a suferit distrugeri majore, astfel că și-a continuat serviciul în slujba C.F.R., până în anii ’90.

O nouă viață

După căderea regimului comunist, a făcut serviciu doar în zona județului Mureș, în special pe linia secundară C.F.R. 406, Luduș – Lechința. După 1998, drezina Buick a fost lăsată pradă uitării și degradării în urma reorganizării colosului S.N.C.F.R.. Drezina lui Dej a fost părăsită într-un garaj din Luduș, unde i-au fost furate motorul, parbrizul, dar și mai multe piese din interior. Din cauza nepăsării celor de la Luduș, automobilul Buick Road Master Sedan a ajuns o grămadă de fier vechi, după ce a fost părăsit aproape două decenii și jumătate la Brașov.

Drezina Buick după procesul de restaurare, foto: ing. Adrian Vîlcan, șef secție L7 Târgu Mureș

A urmat o altă perioadă în care a fost lăsată uitării în câmp, în localitatea Zlatna, din județul Alba.

În 2012 s-a născut ideea de restaurare a ceea ce a fost cândva unul dintre cele mai luxoase automobile ale unui lider politic din România. Primarul Zlatnei din acea perioadă a dorit înființarea unui muzeu care să se numească „Mocănița“, unde să expună două locomotive cu abur, dar și mașina cu care obișnuia să circule pe calea ferată liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. La acea vreme, drezina Buick fusese achiziționată de primăria Zlatna de la Societatea de Turism Feroviar – una dintre instituțiile rezultate după divizarea în 1998 a Societății Naționale Căile Ferate Române. Autoritățile din județul Alba nu doreau punerea ei în funcțiune, ci doar restaurarea pentru expunere. În cele din urmă, proiectul a fost sortit eșecului, iar drezina a rămas tot o ruină până în februarie 2020.

Atunci, o echipă pasionată de artefacte feroviare a reușit să readucă la viață mașina Buick Master Road Sedan și să o reintroducă în circuitul feroviar românesc. Drezina a fost adusă la Districtul Exploatare Utilaje din cadrul Secţiei L7 Târgu Mureş, în cadrul căreia s-au și desfășurat lucrările de restaurare. Procesul de refacere a fost anevoios, mai ales pentru că s-au găsit foarte greu piesele necesare. Primele probe au fost realizate la finalul anului 2021. La 20 noiembrie 2021 s-au împlinit 150 de ani de la deschiderea căii ferate Alba Iulia – Războieni – Târgu Mureş. La acest moment aniversar, în gara C.F. Târgu Mureș a fost organizată o mică expoziție feroviară, în cadrul căreia a fost expusă și drezina Buick, recondiționată total.

În prezent, drezina se află la Târgu Mureș. Este folosită uneori la intervenții ale C.F.R. Infrastructură. Ocazional, este expusă și utilizată în perimetrul feroviar al municipiului Târgu Mureș cu ocazia anumitor zile, precum 1 iunie sau alte aniversări. Atunci, cei mici și nu numai o pot vedea și face cunoștință cu interiorul acesteia.

Drezina Buick rezultată din mașina de lux americană Buick Road Master Sedan a fost și va rămâne în galeria selectă a pieselor de material rulant de pe liniile de cale ferată din România. Ea oferă o altă poveste reprezentativă a C.F.R., alături de cel mai vechi tren din România, cel care l-a transportat pe regele Carol în timpul Războiului de Independență,  prima locomotivă electrică adusă din Suedia, prima locomotivă diesel cu licență elvețiană „Sulzer“ și multe altele.